În fiecare an, România se menține printre țările europene cu una dintre cele mai mari rate ale sarcinilor la adolescente. Conform datelor oficiale, peste 10.000 de tinere cu vârsta între 15 și 19 ani devin mame anual, iar o proporție semnificativă alege întreruperea sarcinii. În același timp, statisticile Organizației Națiunilor Unite plasează România în topul țărilor europene cu cele mai multe avorturi raportate la numărul de nașteri.
Aceste cifre reflectă o realitate îngrijorătoare: accesul la informații corecte și educația privind contracepția rămân limitate. Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice arată că peste 70% dintre femeile din România nu cunosc toate opțiunile contraceptive disponibile, iar multe aleg metode fără consilierea unui medic ginecolog.
Astăzi, avem la dispoziție o gamă largă de metode contraceptive moderne, sigure și eficiente. Alegerea lor trebuie făcută întotdeauna după o consultație medicală, pe baza particularităților fiecărei paciente. În continuare, vei găsi o prezentare clară a principalelor tipuri de contracepție și a modului în care acestea funcționează.
1. Dispozitivele intrauterine (DIU) – steriletul
Steriletul este o metodă contraceptivă de lungă durată și cu eficiență crescută (97–99%). Există două tipuri principale:
Steriletul cu cupru – acționează local, împiedicând fertilizarea ovulului și implantarea acestuia; nu conține hormoni.
Steriletul hormonal – eliberează treptat progesteron, îngroașă mucusul cervical și împiedică ovulația parțial sau complet.
Durata de acțiune variază între 5 și 7 ani. Este o soluție potrivită pentru femeile care au născut, însă nu se recomandă în cazul infecțiilor pelvine sau al malformațiilor uterine. În caz de sângerări abundente, steriletul cu hormon poate fi o opțiune mai confortabilă decât cel cu cupru.
2. Contraceptivele hormonale
Acestea sunt printre cele mai folosite metode în România, însă și cele care necesită cea mai atentă monitorizare medicală. Principalele opțiuni sunt:
Pilula combinată – conține estrogen și progestogen; inhibă ovulația, îngroașă mucusul cervical și modifică endometrul.
Pilula monohormonală – conține doar progestogen și este indicată în special femeilor care alăptează.
Inelul vaginal – se introduce în vagin și eliberează hormoni local timp de 3 săptămâni, oferind o protecție comparabilă cu pilula.
Plasturele hormonal – aplicat pe piele, eliberează hormoni în mod constant timp de 7 zile.
Injecțiile contraceptive – administrate lunar sau trimestrial; conțin progestogen și previn ovulația.
Implantul subdermic – o variantă modernă, cu eliberare lentă de progestogen, eficientă până la 5 ani.
Aceste metode oferă o eficiență de peste 98%, însă pot avea efecte secundare (greață, dureri de cap, creștere în greutate, modificări ale dispoziției). Nu se recomandă femeilor fumătoare peste 35 de ani sau celor cu afecțiuni hepatice și cardiovasculare.
3. Metode contraceptive de barieră
Acestea împiedică mecanic contactul dintre spermatozoizi și ovul. Cele mai frecvente sunt:
Prezervativul – singura metodă care oferă și protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Eficiență: 98% dacă este utilizat corect.
Diafragma – un disc flexibil din latex care se introduce în vagin și acoperă colul uterin. Se folosește împreună cu spermicide.
Spermicidele – geluri, creme sau ovule vaginale care distrug spermatozoizii. Eficiența lor crește dacă sunt combinate cu alte metode de barieră.
4. Contracepția de urgență
Cunoscută sub numele de „pastila de a doua zi”, contracepția de urgență este destinată exclusiv situațiilor neprevăzute (act sexual neprotejat sau eșecul metodei folosite).
Pilula de urgență trebuie administrată în primele 12–72 de ore după contactul sexual. Eficiența scade pe măsură ce timpul trece. Conține doze mari de hormoni care amână ovulația. Nu este o metodă de utilizat regulat, ci doar ocazional (maximum de 2 ori pe an).
O alternativă mai eficientă este inserarea unui sterilet cu cupru în primele 5 zile după contactul neprotejat – metodă cu rată de eșec sub 1%.
5. Metodele permanente – vasectomia și ligatura trompelor uterine
Pentru cuplurile care nu își mai doresc copii, sterilizarea chirurgicală reprezintă o soluție definitivă.
Vasectomia (la bărbat) constă în întreruperea canalelor deferente.
Ligatura trompelor uterine (la femeie) presupune blocarea trompelor pentru a împiedica întâlnirea ovulului cu spermatozoizii.
Ambele metode au o eficiență de peste 99%, dar sunt ireversibile și necesită consiliere medicală atentă înainte de decizie.
6. Metode naturale
Cea mai cunoscută este metoda calendarului, bazată pe evitarea contactelor sexuale în perioada fertilă a ciclului menstrual. Eficiența ei este scăzută (60–80%), deoarece ovulația poate varia de la o lună la alta.
O altă metodă naturală este amenoreea de lactație, utilizată uneori în primele luni după naștere, dar care nu oferă protecție sigură. Chiar dacă menstruația lipsește, ovulația poate apărea înainte de prima sângerare, ducând la o nouă sarcină.
7. Contracepția după naștere
Contrar mitului răspândit, alăptarea exclusivă nu este o metodă contraceptivă sigură. De aceea, se recomandă ca la 6–8 săptămâni după naștere fiecare mamă să consulte medicul pentru alegerea unei metode potrivite.
În perioada alăptării, opțiunile sigure sunt:
Pilulele doar cu progestogen („mini-pill”)
Steriletul hormonal
Implantul contraceptiv
Prezervativul
Evită pilulele combinate cu estrogen, deoarece pot reduce producția de lapte.
Cât de sigure sunt metodele contraceptive?
Eficiența depinde de corectitudinea utilizării. De exemplu:
Pilula orală: 99% eficiență (cu administrare corectă)
Prezervativul: 98%
Steriletul: 97–99%
Inelul vaginal: 91–94%
Metoda calendarului: sub 80%
Nicio metodă hormonală nu protejează de bolile cu transmitere sexuală. Doar prezervativul oferă această protecție suplimentară.
Alegerea potrivită se face împreună cu medicul tău ginecolog
Alegerea unei metode contraceptive trebuie personalizată. Factori precum vârsta, istoricul medical, eventualele afecțiuni endocrine, stilul de viață sau planurile de sarcină trebuie discutate într-o consultație de planificare familială.
Automedicația sau folosirea haotică a contraceptivelor hormonale pot produce dezechilibre hormonale serioase, infertilitate temporară sau efecte adverse sistemice.
Contracepția nu înseamnă doar prevenirea unei sarcini nedorite, ci și grijă pentru sănătatea ta. Informează-te corect, discută deschis cu medicul tău ginecolog și alege metoda care ți se potrivește.
