Skip to Content

Întrebări frecvente

Întrebări frecvente – consultații ginecologice, sarcină, ecografie | Dr. Ana-Maria Mihoci

Aici găsiți răspunsuri detaliate la cele mai frecvente întrebări despre sănătatea ginecologică, testele de screening și monitorizarea sarcinii, oferite de Dr. Ana-Maria Mihoci, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Recoltarea se face în timpul consultației ginecologice, este rapidă și, de regulă, nedureroasă. Ideal, programarea se face între zilele 10–20 ale ciclului, evitând menstruația. Cu 48 de ore înainte nu se recomandă contact sexual, irigații vaginale, tampoane interne, lubrifianți, ovule/creme sau spermicid; dacă există o infecție/sângerare activă ori tratament intravaginal, testul se amână. În cabinet se introduce un specul, iar medicul prelevează celule de pe colul uterin (exterior și canal) cu o spatulă/periuță specială, care sunt fixate pe lamă sau în mediu lichid. Proba este etichetată și trimisă la laborator, iar rezultatul sosește în câteva zile. Nu necesită pregătire specială sau repaus alimentar, iar activitățile obișnuite pot fi reluate imediat.

După igiena locală cu apă și săpun (fără dezinfectant), colectați urina în recipient steril: ideal prima urină de dimineață sau după 3–4 ore de pauză micțională. Deschideți recipientul fără a atinge interiorul; femeile separă labiile (dacă e menstruație, se amână sau se folosește tampon), bărbații retractă prepuțul. Eliminați primul jet în toaletă, apoi colectați jetul mijlociu (20–30 ml) și închideți imediat. Etichetați cu nume, dată și oră și duceți proba la laborator în cel mult 2 ore; dacă nu e posibil, păstrați la frigider 2–8°C (până la 24 h). Evitați, pe cât se poate, antibioticele cu 48–72 h înainte. La pacienții cu sondă urinară, recoltarea se face prin portul de prelevare, de personal medical, nu din punga colectoare.

Programarea se face preferabil între zilele 10–20 ale ciclului, în afara menstruației. Cu 48 de ore înainte evitați contactul sexual, irigațiile vaginale, tampoanele interne, lubrifianții și tratamentele intravaginale (ovule/creme); dacă există infecție sau sângerare, testul se amână. În cabinet, după introducerea unui specul, medicul prelevează celule de pe colul uterin (exterior și canal) cu spatulă/periuță specială, pe care le fixează pe lamă sau în mediu lichid și le trimite la laborator. Procedura este rapidă, de obicei nedureroasă, nu necesită repaus alimentar, iar activitățile obișnuite pot fi reluate imediat.

Se aplică preferabil seara, după spălarea pe mâini și igienă intimă blândă, introducând ovulul cât mai profund (cu aplicatorul sau cu degetul) și rămânând apoi întinsă 10–15 minute pentru a limita scurgerea, evitând pe durata tratamentului tampoanele interne, irigațiile și contactul sexual neprotejat (unele ovule cu bază uleioasă pot slăbi prezervativele din latex), respectând cura completă din prospect sau recomandarea medicului.

Se ia câte un comprimat pe zi, la aceeași oră, timp de 21 de zile, apoi se face pauză 7 zile (în care apare, de obicei, sângerarea de întrerupere), iar în a 8-a zi începi un nou blister indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu; poți începe în ziua 1 a menstruației (protecție imediată) sau oricând în ciclu cu prezervativ 7 zile la început; dacă vrei să amâni sângerarea, sari peste pauză și începi următorul blister direct.

Pastile uitate: dacă întârzii <24 h, ia comprimatul imediat și continuă normal (protecția se menține); dacă au trecut ≥24 h (ai omis 1+ comprimate), ia ultimul comprimat uitat, continuă schema și folosește prezervativ 7 zile; dacă omisiunea e în ultima săptămână de comprimate active, nu face pauza – începe următorul blister; dacă omisiunea e în prima săptămână și ai avut contact neprotejat în ultimele 7 zile, discută despre contracepție de urgență. Dacă vomiți/ai diaree severă în primele 3–4 ore după administrare, ia un alt comprimat și aplică regulile de „pastilă uitată”.

Luați 1 comprimat în fiecare zi, la aceeași oră, fără nicio pauză între blistere – în ziua de după ultimul comprimat începeți imediat următorul. Dacă blisterul are comprimate placebo (de altă culoare), pentru regim continuu (fără sângerare) săriți placebo și treceți direct la noul blister; dacă le luați, va apărea sângerarea de întrerupere. Începutul: în ziua 1 a menstruației = protecție imediată; altfel, folosiți prezervativ 7 zile. Pastile uitate: <24 h – luați cât mai repede și continuați normal; ≥24 h – luați ultimul comprimat uitat, continuați schema și folosiți prezervativ 7 zile (dacă omisiunea a fost în prima săptămână și a existat contact neprotejat, discutați despre contracepție de urgență). Vărsături/diarree <3–4 h de la administrare se tratează ca „pastilă uitată”.

Confirmă că sarcina este intrauterină și viabilă (vizualizarea sacului, a embrionului și a bătăilor cardiace), datează corect vârsta gestațională și stabilește data probabilă a nașterii, arată dacă este sarcină unică sau gemelară și poate identifica precoce probleme precum sarcina extrauterină, hematomul subcorionic sau chisturi ovariene, fundamentând planul de monitorizare.

Sângerările în sarcină nu sunt normale. Orice pierdere de sânge—de la pete maronii până la sângerare roșie—necesită evaluare medicală; cauzele pot fi benigne, dar nu pot fi diferențiate acasă, iar consultul cu ecografie stabilește conduita sigură pentru mamă și făt. Solicitați urgent ajutor dacă sângerarea este abundentă sau cu cheaguri, se însoțește de crampe/durere abdominală, amețeală sau febră, ori apare după 20 de săptămâni. Până la evaluare, evitați contactul sexual, efortul și produsele intravaginale; dacă aveți Rh negativ, anunțați medicul (poate fi necesară profilaxia anti-D în 72 de ore).

Este un screening din trimestrul I (11–13+6 săpt.) care măsoară PAPP-A și β-hCG liber (de obicei asociat cu ecografia de translucență nucală) pentru a estima riscul de anomalii cromozomiale fetale, în special trisomiile 21, 18 și 13. Nu pune diagnostic, ci arată dacă sunt necesare investigații suplimentare (NIPT, biopsie de vilozități coriale/amniocenteză). Valori anormale pot sugera și risc crescut de complicații de placentație (preeclampsie, restricție de creștere), ghidând monitorizarea sarcinii.

Este un screening seric din trimestrul II (≈ 15–20 săpt., ideal 16–18) care măsoară AFP, hCG și estriolul neconjugat (uE3) pentru a estima riscul de trisomie 21, trisomie 18 și de defecte de tub neural deschise (prin valori crescute de AFP). Nu pune diagnostic; dacă riscul iese crescut, se recomandă NIPT sau amniocenteză. Acuratețea depinde de datarea corectă a sarcinii și este, în general, mai mică decât la quadruple test (cu inhibină A) sau NIPT.

NIPT (test prenatal neinvaziv) analizează ADN-ul fetal liber din sângele mamei, din săptămâna ≥10, pentru a estima riscul de anomalii cromozomiale — în special trisomia 21 (Down), trisomia 18 și trisomia 13, uneori și aneuploidii ale cromozomilor sexuali; are acuratețe foarte mare (mai ales pentru T21), dar nu este diagnostic, astfel că rezultatele pozitive se confirmă prin CVS/amniocenteză. Opțional poate indica sexul fătului; nu înlocuiește ecografia de trimestrul I/II și nu depistează defectele de tub neural.