Nașterea naturală, cunoscută și sub numele de naștere pe cale vaginală, reprezintă modul fiziologic prin care organismul feminin este pregătit să aducă pe lume copilul.
Este o experiență profundă și unică, în care corpul, mintea și emoțiile lucrează împreună.
Deși fiecare naștere are povestea ei, există etape medicale clare, semne de evoluție normală și măsuri de siguranță care fac acest proces predictibil și sigur – atunci când este supravegheat corect.
Etapele nașterii naturale
Nașterea vaginală se desfășoară în trei faze principale, fiecare având o semnificație fiziologică și emoțională aparte.
🔹 1. Perioada de dilatație
Travaliul debutează prin contracții uterine regulate, din ce în ce mai frecvente și mai intense.
Colul uterin se dilată progresiv de la 0 la 10 cm.
Durează în medie 8–12 ore la primipare și 4–6 ore la multipare, dar variațiile sunt normale.
În această etapă, mama poate beneficia de suport respirator, hidratare, mișcare ușoară sau analgezie epidurală, în funcție de indicația medicală.
Sfat medical: Pozițiile verticale (mers, balans pe minge, sprijin pe partener) pot grăbi dilatația și reduce disconfortul.
🔹 2. Perioada de expulzie
Începe atunci când dilatația colului este completă (10 cm).
Mama împinge activ în timpul contracțiilor, coordonându-se cu echipa medicală.
Fătul traversează canalul de naștere, iar medicul sau moașa asistă expulzia controlată pentru a preveni leziunile perineale.
În unele cazuri, poate fi necesară epiziotomia (o incizie mică la nivelul perineului), efectuată sub anestezie locală.
Imediat după naștere, nou-născutul este evaluat prin scorul Apgar, iar dacă totul este în regulă, este așezat pe pieptul mamei pentru contactul piele-pe-piele — un moment cu beneficii imense.
🔹 3. Perioada de delivrență
Apare la 5–30 de minute după expulzia fătului.
Se elimină placenta și anexele fetale, iar medicul verifică integritatea lor.
Se evaluează tonusul uterin pentru a preveni hemoragia postpartum.
Ghidurile OMS și ACOG recomandă administrarea profilactică de oxitocină după expulzia fătului, pentru a reduce riscul de sângerare.
Beneficiile nașterii naturale
Nașterea vaginală este asociată cu numeroase avantaje medicale și emoționale:
🔹 Pentru mamă:
Recuperare mai rapidă și spitalizare mai scurtă;
Risc redus de infecții și complicații chirurgicale;
Reluarea mai rapidă a activităților cotidiene;
Stabilirea precoce a alăptării – reflexul de supt este mai puternic la nou-născutul născut natural.
🔹 Pentru bebeluș:
Trecerea prin canalul de naștere ajută la eliminarea lichidului din plămâni, favorizând respirația eficientă imediat după naștere;
Colonizarea cu flora maternă (microbiom vaginal și intestinal) – contribuie la imunitate și la dezvoltarea sistemului digestiv;
Adaptare mai bună la mediul extrauterin;
Contactul piele-pe-piele imediat stimulează reglarea temperaturii și legătura emoțională cu mama.
Posibile riscuri și complicații
Deși este procesul fiziologic normal, nașterea naturală poate implica unele riscuri:
Lacerații perineale – apar spontan, mai frecvent la primipare;
Durere intensă, gestionabilă prin metode farmacologice (epidurală, inhalosedare) sau non-farmacologice (respirație, masaj, poziționare);
Travaliu prelungit – poate necesita stimulare cu oxitocină;
Sângerări postpartum – monitorizate atent după delivrență;
Suferinta fetala acuta – impune intervenție rapidă (forceps, vacuum sau cezariană).
Toate aceste situații pot fi gestionate eficient într-un spital dotat corespunzător, cu echipă obstetrică și neonatologică completă.
Când nu este recomandată nașterea naturală ?
Medicul poate recomanda operația cezariană atunci când:
Fătul are poziție transversală sau pelviană completă;
Există disproporție feto-pelviană (copil prea mare pentru bazinul matern);
Se observă suferință fetală acută la monitorizare (bătăi cardiace anormale);
Mama are placenta praevia, eclampsie, hipertensiune severă sau cicatrici uterine multiple.
Cum te poți pregăti pentru o naștere naturală reușită ?
Pregătirea începe cu educația prenatală și încrederea în propriul corp.
🔹 În timpul sarcinii:
Urmează consultațiile periodice la medicul obstetrician;
Efectuează toate ecografiile morfologice și analizele de trimestru;
Participă la cursuri prenatale – înveți respirația, pozițiile active și etapele travaliului;
Discută din timp cu medicul despre planul de naștere (epidurală, prezența partenerului, contactul cu bebelușul);
Menține un stil de viață sănătos – alimentație echilibrată, hidratare, exerciții de pregătire pelvină și odihnă corespunzătoare.
🔹 În travaliu:
Concentrează-te pe respirație și pe relaxare;
Mișcarea ușoară, schimbarea poziției și sprijinul partenerului pot accelera travaliul;
Comunică permanent cu echipa medicală – fiecare pas se face în siguranță, împreună.
Sfaturi
„Nașterea naturală este o experiență fiziologică, dar și profund emoțională.
Nu înseamnă suferință, ci transformare.
Cu pregătire, sprijin medical și încredere, travaliul poate deveni o experiență frumoasă, sigură și conștientă.”
Concluzie
Nașterea naturală rămâne cea mai sigură și benefică modalitate de a aduce pe lume un copil, atunci când nu există contraindicații medicale.
Cu monitorizare atentă, suport empatic și o bună pregătire, acest proces firesc poate fi trăit cu bucurie, nu cu teamă.
