Skip to Content

Nașterea prin cezariană

Tot ce trebuie să știi despre una dintre cele mai frecvente intervenții obstetricale
19 octombrie 2025 de
MIHOCI ANA MARIA

Nașterea prin operație cezariană este o procedură chirurgicală prin care copilul se naște printr-o incizie efectuată la nivelul abdomenului și al uterului.

Deși inițial a fost o intervenție rezervată situațiilor de urgență, astăzi cezariana este o procedură standardizată, sigură și bine controlată, utilizată în întreaga lume atunci când nașterea naturală nu este posibilă sau ar prezenta riscuri pentru mamă ori copil.

Cum se desfășoară operația cezariană ?

În majoritatea cazurilor, cezariana se realizează sub anestezie rahidiană, ceea ce permite mamei să fie conștientă și să își audă bebelușul imediat după naștere.

Intervenția este efectuată de o echipă multidisciplinară: obstetrician, anestezist, neonatolog și asistent medical.

Etapele principale sunt:

  1. Se face o incizie transversală joasă („tip bikini”) la nivelul pielii abdominale;

  2. Se deschide uterul și copilul este extras cu grijă;

  3. Placenta este îndepărtată;

  4. Uterul și straturile abdominale sunt suturate în mai multe planuri;

  5. Mama este monitorizată atent în primele ore postoperator.

Durata totală a intervenției este de aproximativ 40–60 de minute, iar nou-născutul este evaluat imediat după naștere de medicul neonatolog.

Indicațiile pentru nașterea prin cezariană

Cezariana este recomandată atunci când nașterea pe cale naturală ar putea pune în pericol sănătatea mamei sau a copilului.

🔹 Indicații materne:

  • Placenta praevia (placenta acoperă colul uterin);

  • Placenta accreta/percreta (aderență anormală a placentei la uter);

  • Hipertensiune severă, preeclampsie, eclampsie;

  • Diabet zaharat necontrolat;

  • Cicatrici uterine multiple sau antecedente de ruptură uterină;

  • Intervenții uterine anterioare (miomectomie profundă).

  • Poziție anormală a fătului (transversală, pelviană completă);
  • Disproporție feto-pelviană (făt prea mare pentru bazinul matern);

  • Suferință fetală acută (bătăi cardiace anormale la monitorizare);

  • Sarcini multiple complicate (gemeni, tripleți, discordanță de creștere).

🔹 Alte situații:

  • Travaliu care nu progresează, în ciuda manevrelor de stimulare;

  • Naștere prin cezariană la cererea mamei, după o discuție atentă privind beneficiile și riscurile.

Beneficiile nașterii prin cezariană

Atunci când este indicată corect, cezariana poate salva vieți.

Iată cele mai importante avantaje:

  • Permite evitarea unor complicații grave în cazurile cu risc obstetric crescut;

  • Nașterea este rapidă și controlată, odată ce intervenția a început;

  • Datorită anesteziei moderne, durerea este minimă în timpul intervenției;

  • Poate fi o soluție sigură pentru sarcini complicate (placenta praevia, gemeni, hipertensiune, diabet).

În maternitățile moderne, mama este încurajată să își țină bebelușul imediat după operație, iar alăptarea poate fi inițiată în prima oră postoperator, cu sprijinul echipei neonatologice.

Riscuri și posibile complicații

Deși este o intervenție frecventă, cezariana rămâne totuși o operație majoră.

Printre riscurile posibile se numără:

🔹 Imediate:

  • Durere postoperatorie și disconfort la nivelul inciziei;

  • Risc de infecție a plăgii sau a uterului;

  • Hemoragie intra- sau postoperatorie;

  • Tromboză venoasă profundă (cheaguri de sânge la nivelul membrelor inferioare);

  • Dificultăți respiratorii tranzitorii la nou-născut.

🔹 Tardive:

  • Aderențe intraabdominale (țesut cicatricial care poate cauza disconfort ulterior);

  • Risc crescut de ruptură uterină la sarcinile viitoare;

  • Tulburări de inserție placentară (placenta praevia/accreta);

  • Recuperare mai lentă comparativ cu nașterea vaginală (4–6 săptămâni).

Recuperarea după operația cezariană

  • Mobilizarea precoce (în primele 12–24 ore) este esențială pentru prevenirea complicațiilor trombotice;

  • Se administrează analgezice și antiinflamatoare pentru controlul durerii;

  • Plaga trebuie menținută curată și uscată, cu monitorizarea zilnică a cicatricei;

  • Reluarea activităților zilnice se face treptat, în 4–6 săptămâni;

  • Alăptarea poate începe imediat, chiar dacă mama se află în perioada de refacere.

Cicatricea se vindecă treptat, iar disconfortul scade în primele 7–10 zile. Vindecarea completă internă durează până la 3 luni.

Naștere naturală după cezariană (VBAC)

În unele cazuri, femeile care au născut anterior prin cezariană pot opta, la următoarea sarcină, pentru naștere vaginală după cezariană (VBAC – Vaginal Birth After Cesarean).

Această opțiune este posibilă dacă:

  • Incizia uterină anterioară a fost transversală joasă;

  • Nu există alte cicatrici uterine sau complicații;

  • Sarcina este monitorizată atent într-o maternitate cu bloc operator disponibil.

Succesul unui VBAC este de aproximativ 70–75%, conform datelor ACOG, atunci când sunt respectate condițiile de siguranță.

Sfatul medicului

„Nașterea prin cezariană este o intervenție sigură și modernă, atunci când este indicată corect.

Scopul nu este alegerea unei metode de naștere «mai bune», ci nașterea în siguranță a unui copil sănătos și a unei mame bine.

Comunicarea deschisă cu medicul și pregătirea informată sunt cheia unei experiențe pozitive.”

Concluzie

Cezariana este o procedură medicală eficientă, standardizată și tot mai sigură, dar rămâne o operație care trebuie efectuată numai atunci când beneficiile depășesc riscurile.

În mâinile unei echipe medicale experimentate, aceasta oferă o naștere controlată, sigură și o recuperare tot mai confortabilă pentru mamă.

Nașterea naturală
Când corpul știe exact ce are de făcut